Casa construită în anul 1839 de către mitropolitul Veniamin Costachi si în care a locuit, începând din 1880, profesorul Petru Poni, alături de familia sa, adăpostește astăzi Muzeul „Poni- Cernătescu”.
În anul 1859, clădirea era în proprietatea sardarului Nicolae Goncescu, care a vândut-o, cu prețul de 1500 de galbeni, mitropolitului Calinic Miclescu. În anul 1874 este cumpărată, cu prețul de 1000 de galbeni, de către avocatul Dimitrie Telemaque, iar din 1880 până în 1925 a devenit proprietatea familiei profesorului Petru Poni. Din acest an, casa revine fiicei lui Petru Poni, chimista Margareta Poni, care o donează în 1973 Consiliului Popular al orașului Iași, cu scopul de a fi organizată ca muzeu memorial dedicat familiei Petru Poni. În anul 1974, nepoata savantului, profesoara Florica Mageru oferă Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași o importantă donație, care a cuprins patrimoniul mobil existent, la acea dată, în casa familiei Poni (mobilier, obiecte personale, diplome, medalii, fotografii, obiecte decorative etc.). După un lung proces de restaurare, casa dobândește statutul oficial de muzeu, inaugurat la 7 noiembrie 1991, sub titulatura inițială de Muzeul Chimiei ieșene „Petru Poni”, iar din 1994, în urma unei ample reorganizări, acesta devine Muzeul „Poni-Cernătescu".
Este interesant de semnalat faptul că, în anii grei ai Primului Război Mondial, această casă a găzduit valoroasele colecții ale Bibliotecii Academiei Române, iar din 1930 a locuit aici și academicianul Radu Cernătescu.
Expozitia permanentă are menirea de a prezenta publicului, prin intermediul exponatelor pe care le conservă în patrimoniul său, o serie de aspecte legate de istoria casei familiei Petru Poni, precum și mărturii referitoare la contribuția unor personalități ieșene la dezvoltarea chimiei în țara noastră: Petru Poni, Anastasie Obregia, Petru Bogdan, Nicolae Costăchescu, Radu Cernătescu, Ilie Matei, Mihai Dima, Ion Zugrăvescu, Gheorghe Alexa.
Expoziția conservă obiecte de mobilier, cărți, obiecte de artă, documente, fotografii, minerale, corespondență, lucrări științifice, partituri muzicale etc.
Expoziția de bază este amenajată în șase camere, dintre care cinci sunt organizate în stil memorial: holul de primire, sufrageria, biblioteca, camera „Matilda Cugler-Poni” și camera „Radu Cernătescu", iar a șasea cameră este dedicată personalităților chimiei ieșene și este amenajată ca un laborator de chimie destinat atelierelor de pedagogie muzeală.
Prima sala a muzeului reconstituie un hol de primire tipic ieșean de la sfârșitul secolului al XIX-lea si început de secol XX. Holul de primire reprezenta în epocă un spațiu privat, deschis permanent socializării, și constituia locul predilect de reunire zilnică a familiei, dar și de primire a musafirilor. Acest spațiu era folosit cu diferite ocazii și ca salon de dans. Piesele de mobilier grupate în jurul unei măsuțe, marchează intenția de a sugera atmosfera specifică unui astfel de interior de epocă.
Musafirii erau invitați apoi în sufrageria ce conservă mobilierul din lemn de stejar, sculptat, care a aparținut familiei Poni, reproduceri de artă, fotografii și obiecte de artă decorativă. În această cameră se țineau uneori ședințele Junimii, de la care erau nelipsiți Mihai Eminescu, Veronica Micle, Ion Creangă, Ioan Slavici s.a.
Biroul era un spatiu de relaxare prin lectură si cuprinde biblioteca și biroul de studiu. Aici se păstrează un important număr de materiale documentare, dintre care se remarcă lucrările ce atestă contribuția adusă de Petru Poni în chimie, fizică și istorie. Nu lipsesc obiectele pe care prestigiosul om de știință le-a utilizat ca instrumente de scris (călimara, trusa de birou) sau cele care au marcat trecerea timpului (caietul de însemnări, ceasul de birou) și au înregistrat, pe diverse suporturi, amprenta dimensiunii operei știintifice a savantului.
Camera dedicată Matildei Cugler-Poni, soția savantului, amenajată în stil „salonaș", era locul destinat odinioară conversațiilor feminine, pe teme casnice ori mondene, sau pur si simplu un refugiu mai intim pentru timpul liber al membrilor familiei. Sunt etalate piese de mobilier de la sfârșitul secolului XIX început de secol XX, în stil eclectic, precum: dulap cu placă de marmură, bufet de sufragerie, dulap pentru dormitor, măsuța rotundă din lemn Thonet, consolă lemn, scrin cu patru sertare furnir maro, măsuța cu picior spiralat), dar si obiecte de artă decorativă (oglindă toaletă, casetă pentru prizat tutun, casetă argintată pentru bijuterii, un binoclu de sidef, o piesă din lac japonez pentru birou) și fotografii, toate descriind o traiectorie a amintirilor despre viața și opera poetei.
Camera destinată academicianului Radu Cernătescu, nepotul lui Petru Poni, adăpostește piese de mobilier, fotografii, obiecte personale, care au aparținut prestigiosului profesor chimist. Piesele de mobilier specifice unui astfel de cadru ambiental (măsuță si fotoliu, sifonierul, canapeaua și fotografiile) alături de alte obiecte, ce sugerează faptul că muzica avea locul ei bine marcat în viața familiei Poni (pianul „Bosendörfer” si patefonul His Master's Voice, cu o importantă colecție de discuri din ebonită), își propun să creioneze un spațiu cotidian destinat reflecției și relaxării.
Laboratorul de chimie cuprinde o masă de lucru cu substanțe, sticlărie și ustensile necesare realizării unor experiențe de chimie atractive, o plasmă multi-touch cu un soft de chimie, vitrine ce adăpostesc importante documente, cărți de specialitate, diplome, fotografii și obiecte personale, ce au aparținut unor renumiți profesori și anume: Nicolae Costăchescu, Anastasie Obregia, Constantin V. Gheorghiu, Ilie Matei, Gheorghe Alexa, Mihai Dima, Ion Zugrăvescu.
Ținând cont de preocupările chimistului Petru Poni în domeniul mineralogiei, la demisolul clădirii a fost amenajată o expoziție de minerale și flori de mină. Astfel, într-un spațiu generos, ce cuprinde două camere mari, prevăzute cu boltă, a fost reconstituită o atmosferă minieră, care să sugereze locul din care se extrăgeau aceste minerale.
Citește mai mult
Mai puțin
