ROMÂNIA E ACASĂ. Expoziția foto-documentară „Emil Cioran”

Proiectul expozițional, aflat la cea de-a treia serie de vernisaje dintr-un număr total de șase, își propune realizarea unui demers de cunoaștere, înțelegere și analiză a experienței creative a cinci personalități românești consacrate în afara țării: Ioan Petru Culianu, Eugen Ionescu, Ștefan Baciu, Emil Cioran, Panait Istrati.

Expoziția „Emil Cioran” aduce în atenția publicului un capitol din istoria literaturii române, mărturii privind viața și creația scriitorului originar din Rășinari, județul Sibiu, considerat unul dintre cei mai importanți gânditori ai secolului al XX-lea.

Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari – d. 20 iunie 1995, Paris) a început studiul filozofiei la 17 ani, ca student al Universității din București. A fost coleg cu Mircea Eliade și Constantin Noica, avându-i ca profesori pe Tudor Vianu și Nae Ionescu. În 1933, a obținut o bursă pentru a-și continua studiile de filozofie la Berlin. Prima sa carte apărută în 1934 în România, „Pe culmile disperării”, a fost distinsă cu Premiul Tinerilor Scriitori Români. Au urmat: „Cartea amăgirilor” (1935), „Schimbarea la față a României” (1936), „Lacrimi și Sfinți” (1937). În 1937, obţine o bursă a Institutului Francez din București şi pleacă la Paris. Începe să scrie „Îndreptar pătimaș”, ultima sa carte în limba română, încheiată în 1945, în acelaşi an Cioran stabilindu-se definitiv în Franța, în Cartierul Latin din Paris, unde a trăit ca apatrid după retragerea cetățeniei române de către autoritățile comuniste. În 1949, apare prima sa carte în limba franceză, la Editura Gallimard, „Précis de décomposition“/ „Tratat de descompunere“, urmată de: „Syllogismes de l’amertume”/ „Silogismele amărăciunii” (1952); „La tentation d’exister”/ „Ispita de a exista” (1956); „Histoire et utopie”/ „Istorie şi utopie” (1960); „La Chute dans le temps”/ „Căderea în timp” (1964); „Le Mauvais démiurge”/ „Demiurgul cel rău” (1969); „Exercises d’admiration”/ „Exerciţii de admiraţie” (1986); „Aveux et anathèmes”/ „Mărturisiri şi anateme” – 1987 etc. Emil Cioran s-a stins din viață pe 20 iunie 1995, la vârsta de 84 de ani. Mormântul său se află în Cimitirul „Montparnasse” din Paris.

Începând cu 23 iulie 2018, în contextul Centenarului Marii Uniri, fiecare dintre cele cinci personalități, ca un simbol al unității tuturor provinciilor românești, își va continua periplul prin alte orașe: Emil Cioran vine de la Brașov la Iași; Ṣtefan Baciu de la Iași la Brăila; Ioan Petru Culianu de la Brăila la Slatina; Panait Istrati de la Slatina la Sibiu; Eugen Ionescu de la Sibiu la Brașov. La începutul lunii noiembrie, „se vor reîntâlni” în orașul Marii Uniri, Alba-Iulia. Expozițiile vor fi completate cu activități educaționale adresate tinerilor.