​„Aurul şi Argintul Antic al României” reprezintă cel mai important proiect expoziţional realizat în România în ultimii 20 de ani, sub egida Ministerului Culturii, de către Muzeul Naţional de Istorie a României, în colaborare cu 31 de muzee de arheologie şi istorie din ţară, originalitatea sa constând atât în maniera de abordare a problematicii istorice, cât şi în asocierea inedită a celor mai frumoase piese din colecţiile instituţiilor participante.

Concepută ca un spaţiu de comunicare şi (re)descoperire a unei multitudini de istorii din trecutul României, expoziţia „Aurul şi Argintul Antic al României” oferă vizitatorului contemporan o impresionantă incursiune istorică, într-o perioadă de peste 6.000 de ani, cuprinsă între Eneolitic şi Antichitatea Târzie  (mileniul al V-lea î.H. – secolul al VII-lea d.H.), și pune în valoare capodopere ale orfevrăriei preistorice și antice de pe teritoriul României, un patrimoniu provenit din descoperirile arheologice ale ultimelor două secole.

Aparent inalterabile, de o frumuseţe aparte, încărcate cu profunde şi multiple calităţi şi sensuri simbolice, exponatele proiectului „Aurul şi Argintul Antic al României” se numără printre cele mai valoroase bunuri din patrimoniul cultural al ţării noastre, multe unice în Europa şi în lume. Vizitatorul are astfel ocazia de a surprinde valoarea intrinsecă a materialului, măiestria execuției, plurivalența artefactelor şi paleta amplă a semnificațiilor.

Insignă, însemn, prestigiu, sacralitate, bogăţie sau pur şi simplu podoabă – acestea sunt doar câteva dintre sensurile pe care le pot concentra piesele din metale preţioase. De-a lungul timpului, în slujba evidenţierii acestor roluri au fost investite pricepere tehnică, îndemânare şi imaginaţie, care au condus şi către o mare diversitate formală. Printre artefactele prezentate există atât exemplare cu o lucrătură mai simplă, cât şi adevărate puncte de referinţă în arta metalului preţios. Figurinele antropomorfe din Eneolitic erau decupate dintr-o foaie metalică sau, mai târziu, unii cercei din perioada romană erau lucraţi dintr-o singură sârmă de aur meşteşugit îndoită şi răsucită. La celălalt capăt al spectrului se află piese precum diadema de la Buneşti-Avereşti, în care siluetele animalelor fantastice şi formele florale elaborate se îmbinau iniţial cu accentele de culoare conferite de incrustaţiile cu email sau pastă de sticlă. În aceeaşi categorie pot fi incluse şi unele dintre piesele tezaurului de la Pietroasa, gândite să pună în valoare efectele cromatice ale combinaţiei dintre strălucirea multicoloră a pietrelor preţioase şi cea a aurului. Mărturie pentru veleităţile artistice şi îndemânarea orfevrilor de altădată sau pentru complexitatea soluţiilor tehnologice folosite stau piesele din inventarele ansamblurilor princiare getice (Craiova, Cucuteni-Băiceni, Poiana Coţofeneşti, Agighiol sau Peretu), diversitatea şi bogăţia de forme a orfevrăriei dacice (brăţările polispiralice de aur descoperite în zona cetăţii de la Sarmizegetusa Regia sau tezaure precum cele de la Sâncrăieni, Peteni, Drăgeşti, Tăşad, Sacalasău, Rociu, Bălăneşti etc.) şi, nu în ultimul rând, inventarele funerare şi tezaurele Evului Mediu Timpuriu sau Antichităţii Târzii, Pietroasa, Apahida, Cluj-Someşeni sau Histria.

Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași contribuie la proiectul „Aurul şi Argintul Antic al României” cu piese provenite dintr-unul din tezaurele cu monedă romană descoperite la Muncelu de Sus (jud. Iași) și cu obiecte de podoabă de la Poiana (Galați) și Trușești (jud. Botoșani).

Relaţia dintre ipostazele metalului preţios şi universul material al diferitelor epoci şi perioade istorice este surprinsă, într-o anumită măsură, și prin redarea contextelor din care au fost selectate piesele din aur şi argint. Sub titulatura „Aurul, argintul și diversitatea universului material”, Muzeul de Istorie a Moldovei integrează în expoziție și alte piese dintre care amintim inventarul mormântului scitic de la Pocreaca (jud. Iași) și artefacte provenite din necropole ale culturii Sântana de Mureș-Cerneahov, de exemplu celebra fusaiolă cu scriere runică de la Lețcani.

Muzeul Naţional de Istorie a României a demarat acest proiect expoziţional în decembrie 2013 și, până în prezent, expoziţia a fost itinerată la Timişoara, Oradea, Satu-Mare, Sibiu, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Alba Iulia, Sfântu-Gheorghe, Buzău, Craiova, ajungând acum la Iaşi. Cu acest prilej, organizatorii au realizat un catalog spectaculos, în care sunt incluse informaţii detaliate despre toate piesele expuse. Generos ilustrat, conţinând peste 700 de pagini, catalogul poate fi achiziţionat la preţul de doar 90 lei.

Expoziţia este coordonată de Muzeul Naţional de Istorie a României prin Directorul General dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu şi dr. Rodica Oanţă-Marghitu.

Expoziţia „Aurul şi Argintul Antic al României” va fi deschisă publicului începând cu 27 aprilie 2016, la Palatul Culturii, sediul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, zilnic, de marţi până duminică (cu excepţia sărbătorilor legale, respectiv 1 – 2 mai), între orele 10.00 şi 17.00. Biletele sunt puse în vânzare la preţul de 12 lei, 6 lei, 3 lei, dar şi gratuit, detalii despre tarife, reduceri şi gratuităţi fiind disponibile la adresa http://www.palatulculturii.ro.

Miercuri, 27 aprilie 2016, Ziua Porţilor Deschise la Palatul Culturii, expoziţia va putea fi vizitată gratuit pe parcursul întregului program cu publicul, respectiv între orele 10.00 – 17.00, asemenea celorlalte spaţii expoziţionale redate comunităţii cu acest prilej.