Săpături sistematice desfășurate la Scânteia în contextul unei cooperări internaționale multianuale

Situat în extremitatea sudică a județului Iași, pe Dealul Bodeștilor, situl eneolitic de la Scânteia se numără printre puținele așezări din zona est-carpatică în care, în prezent, se desfășoară cercetări arheologice sistematice. Acestea sunt rezultatul unei colaborări internaționale multianuale între Institutul de Arheologie din cadrul Academiei Române – Filiala Iași, Friedrich-Alexander Universität Erlangen – Nürnberg (Germania) și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.

Coordonatorul activităților de cercetare arheologică desfășurate pe situl de la Scânteia este dr. Cornelia-Magda Lazarovici, cercetător științific în cadrul Institutului de Arheologie Iași, care a efectuat primele săpături aici în 1985. Calitatea extraordinară a ceramicii cucuteniene descoperite în acest sit a dus la organizarea unei prime expoziții în 1999, la Palatul Culturii, reunind exclusiv piese din această așezare. Ulterior, cele mai valoroase obiecte descoperite aici au făcut parte din expoziții internaționale de mare succes, organizate la Vatican, Olten (Elveția), Bytom, Varșovia (Polonia), New York, Oxford, dar și la Chișinău.

Bazele colaborării româno-germane pentru studiul amănunțit al civilizației Cucuteni, așa cum s-a manifestat aceasta în așezarea de la Scânteia, au fost puse în 2008, când a avut loc o primă vizită a echipei din Germania și când s-au realizat și primele investigații geomagnetice. Acestea au fost reluate în 2015, când la Scânteia s-au desfășurat noi cercetări ce au permis determinarea planului satului cucutenian de pe Dealul Bodeștilor și a sistemului său de apărare. Tot atunci s-a stabilit fructificarea experienței de cercetare de la Scânteia în scop educațional, în cadrul unui șantier școală, coordonat de prof. univ. dr. Doris Mischka, a cărui primă ediție s-a derulat în vara lui 2016, atunci când echipa din Germania a înregistrat la Autoritatea Aeronautică Civilă Română prima dronă în scop de cercetare arheologică.

La lucrări sunt prezenți, ca și în anii anteriori, și dr. Carlsten Mischka, specialist german în determinări geomagnetice și prof. dr. Gheorghe Lazarovici, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

Prima dronă înregistrată oficial în România pentru cercetare a fost utilizată în campania arheologică de la Scânteia.

În campania 2017, care se derulează în perioada 1 august – 1 septembrie, alături de echipa de la Friedrich-Alexander Universität Erlangen – Nürnberg, participă și studenți, masteranzi și doctoranzi de la Westfälische Wilhelms-Universität Münster (Germania), de la Historisches Seminar. Abteilung für Ur- und Frühgeschichtliche Archäologie și de la Institut für Urgeschichte & Historische Archäologie Universität Wien (Austria), precum și tineri specialiști de la Muzeul Județean Botoșani și de la Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, care contribuie astfel la investigarea exhaustivă a celor două locuințe de dimensiuni considerabile a căror cercetare a început în anul 2016.

Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, a cărui echipă este coordonată de managerul instituției, dr. Lăcrămioara Stratulat, este reprezentat pe sit de dr. Senica Țurcanu, șef al Muzeului de Istorie a Moldovei, dar și de specialiștii Centrului de Restaurare și Conservarea a Patrimoniului Cultural, Departamentul Ceramică, cei mai implicați în acest proiect fiind experții restauratori Arina Hușleag și Ligia Teodor.

Șederea oaspeților străini la Scânteia se poate realiza în bune condiții prin sprijinul autorităților locale, mai exact al Primăriei Comunei Scânteia (primar Fănică Săcăleanu) și a școlii din localitate (director prof. Gigi Vitel), care a asigurat cazarea echipei de cercetare.

Cunoscută în toată lumea, de mai bine de trei decenii, atât specialiștilor cât și iubitorilor de artă preistorică și arheologie, așezarea cucuteniană de la Scânteia se particularizează nu doar prin cantitatea impresionantă de ceramică pictată, ci și prin numărul ridicat de statuete antropomorfe descoperite (aproximativ 1.000), situație ce indică posibila existență aici a unui centru de cult în jurul căruia gravitau așezări din zonă, de mai mică întindere.