Palatul Culturii: Deschis Miercuri – Duminică 10-17 | Închis Luni, Marți, Sărbători legale | Deschis acum
Palatul Culturii: Deschis Miercuri – Duminică 10-17 | Închis Luni, Marți, Sărbători legale | Deschis acum
Concept relativ nou, ce se referă la capacitatea unei comunități de a face față unor evenimente adverse, păstrându-și în același timp specificitatea culturală, reziliența culturală se poate regăsi în prezervarea patrimoniului cultural mobil sau imobil, poate include de asemenea practici imateriale ce indică măsura și soliditatea coeziunii sociale înainte de ocurența momentului critic. Situații de criză pot fi reprezentate de război sau de conflictele armate, precum invadarea Ucrainei, dar și de valurile de migranți din întreaga Europă. Sintagma de reziliență culturală se poate aplica și unor circumstanțe aparent mai puțin dificile, precum migrația economică, determinată de nevoia unui loc de muncă mai bun și care implică lucrători sezonieri sau necalificați care se deplasează pentru durate mai mari sau mai mici către țări mai dezvoltate, dislocând astfel un patrimoniu material și imaterial, pe care îl poartă cu ei în călătoriile lor.
Dacă în cazul conflictelor armate comunitatea internațională ia măsuri, încercând să salveze atât vieți cât și resurse, implicit și patrimoniul cultural din zonele afectate, în cazul migrației determinate de nevoia oamenilor de a-și îmbunătăți nivelul de trai, măsurile pentru prezervarea patrimoniului lor, material și imaterial, sunt mai puțin oficiale și prin urmare mai puțin vizibile. Chiar și așa, identitatea lor culturală contribuie activ la păstrarea practicilor, ritualurilor, tradițiilor, împărtășind experiențe într-o manieră posibil mai fermă decât în țara lor de origine. Aceasta deoarece cultura favorizează legături sociale, creează un sentiment de apartenență, care duce la reziliență.
Investigarea temei rezilienței culturale de către specialiștii activi în domeniul medierii culturale este deosebit de importantă din perspectiva necesității adaptării discursului, etapă care poate fi realizată doar printr-o cât mai profundă înțelegere a nevoilor reale ale grupurilor țintă.
Participanții pot aborda în comunicările lor tematici precum:
– Prezervarea patrimoniului
– Rolul coeziunii sociale în menținerea identității culturale
– Atitudini reziliente vs practici adaptative în fața schimbării
– Colectarea amintirilor despre perioada anterioară situației critice
– Folosirea exprimării artistice ca instrument de reziliență pentru păstrarea identității culturale.
Rezumatele și un CV narativ (maxim 1 pagină fiecare) pot fi trimise până la 1 octombrie 2024 pe adresa de email coralia.costas@palatulculturii.ro. De asemenea, vă rugăm să transmiteți textele comunicărilor spre publicare până la data de 20 noiembrie 2024, pentru a putea fi incluse în Revista de Mediere Culturală, nr. 3/ 2024, prin grija Editurii Palatul Culturii din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași. Articolele, în română, engleză sau franceză, nu vor depăși 15 pagini A4 inclusiv ilustrația. Textul va fi redactat cu Times New Roman, mărimea 12, la 1 rând. Toate articolele vor fi însoțite de un rezumat de 10 rânduri în limbile română și engleză, precum și de un paragraf de prezentare a autorilor. Ilustrațiile nu vor depăși 5 pagini și vor fi transmise separat de text.