Palatul Culturii: Deschis Miercuri – Duminică 10-17 | Închis Luni, Marți, Sărbători legale | Închis acum
Din dorința de a oferi vizitatorilor noștri virtuali posibilitatea de a se bucura de valorile patrimoniului muzeal în această perioadă, în care activitățile cu publicul sunt suspendate, în contextul măsurilor implementate de autorități pentru prevenirea riscului de răspândire a infecției cu noul coronavirus, vă propunem periodic o incursiune în colecțiile de patrimoniu ale muzeelor din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași.
Muzeul de Istorie a Moldovei deţine în colecţiile sale o farfurie decorativă, care provine dintr-o serie de descoperiri arheologice efectuate în Iaşi, cel mai probabil în anii ’70 – ’80. Decorurile redate pe suprafaţa vasului, realizate în tehnica transferului policrom (serigrafie) și smălțuite deasupra, sunt dispuse în trei registre.
Câmpul superior conţine patru steaguri şi stemele a trei ţări sau provincii orientale: Egypte, Turquie, Perse (Egipt, Turcia și Persia). Numele acestora sunt redate în cartuşe, iar simbolurile lor sunt transpuse în limbajul heraldicii europene prin includerea în scuturi. La partea inferioară se află inscripția „Les visiteurs de l’Exposition Universelle de 1889”. În registrul central, pe un fundal alb, sunt redaţi nouă bărbaţi, grupaţi câte trei pe ţară, provenind din diverse categorii sociale.
Egiptul este reprezentat de trei personaje: un om care poartă fes roşu și redingotă albastră; un bărbat cu barbă care poartă turban, manta lungă şi papuci, însoţit de un băiat desculţ, ce ţine cu mâna un măgar. Pentru Turcia, în primul plan este redat un personaj îmbrăcat în haine militare de inspiraţie prusacă, iar cel în de-al doilea plan un bărbat în costumaţie greco-albaneză. Ambii sunt înfățișaţi în manieră policromă. Al treilea personaj este îmbrăcat în costum european şi poartă pe cap un fes. Odată cu reformele din Imperiul Otoman, perioadă cunoscută sub numele de epoca Tanzimatului, fesul era simbolul funcţionarului public, regăsindu-se atât în administraţie, cât şi în armată. Persia este reprezentată de trei bărbați îmbrăcați în mare parte identic; doar un singur personaj apare redat policrom. Ei poartă haine orientale lungi și pălării înalte, dintre care două sunt de formă conică.
Registrul inferior este destinat reprezentării principalelor produse provenind din aceste regiuni, cum ar fi: grâu, mătase, bumbac, fructe, legume, blănuri. Lista este completată cu o narghilea, o sabie, o tavă de metal și un covor. Denumirile unor mărfuri, cum ar fi grâul, tutunul, mătasea și bumbacul (blé, tabac, soie şi coton), sunt afişate pe diverse tipuri de ambalaje (saci, baloţi şi lăzi).
Pe suprafaţa bazei se află inscripţia Sarreguemines, scrisă cu caractere cursive, suprapusă de iniţialele „U&C” (Utzschneider et Cie). Toate detaliile arată că respectiva marcă de producător a fost utilizată de firma franceză, cu precădere, în perioda 1875 – 1900. În inelul bazei sunt prevăzute două perforaţii destinate suspendării pe perete, întrucât piesa era doar un obiect cu rol decorativ.
Această piesă are un caracter de unicat, întrucât a fost realizată în serie mică, cu ocazia unui eveniment internațional: Expoziţia Universală de la Paris, din 1889. Farfuria a fost procurată, cel mai probabil, cu ocazia unei astfel de vizite întreprinse la Paris, fie de către un participant ieşean din partea ţării la evenimentul internațional, fie de către un vizitator al pavilioanelor româneşti.
Bibliografie: Ioan Iaţcu, „Suvenir din Paris: faianță decorativă de Sarreguemines din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei Iași”, în „Ioan Neculce. Buletinul Muzeului de Istorie a Moldovei”, Serie Nouă, XXIV, 2018, p. 205 – 211.
