Palatul Culturii: Deschis Miercuri – Duminică 10-17 | Închis Luni, Marți, Sărbători legale | Închis acum
Din dorința de a oferi vizitatorilor noștri virtuali posibilitatea de a se bucura de valorile patrimoniului muzeal în această perioadă, în care activitățile cu publicul sunt suspendate, în contextul măsurilor implementate de autorități pentru prevenirea riscului de răspândire a infecției cu noul coronavirus, vă propunem periodic o incursiune în colecțiile de patrimoniu ale muzeelor din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași.
Acoperind un teritoriu imens în sud-estul Europei, din bazinul Doneţului Nordic până în estul Transilvaniei şi nordul Mării Negre, cultura Sântana de Mureş-Cerneahov constituie una dintre cele mai spectaculoase manifestări de artă şi spiritualitate din secolele III-IV p.Chr.
Începând cu primele decenii ale veacului al III-lea p.Chr. şi continuând aproape pe întregul parcurs al secolului al IV-lea p.Chr., triburile gote, coborâte din sudul Peninsulei Scandinave înspre părţile de est şi sud-est ale Europei, au constituit elementul definitoriu al acestei culturi. Contactele îndelungate ale acestui neam cu dacii liberi şi sarmaţii, precum şi influenţele sudice generate de proximitatea limes-ului roman, au dus la o transformare a realităţilor economice şi culturale din barbaricum. Astfel, sub influenţa rafinatei culturi romane, lumea barbară, sălbatică şi neprevăzută, va intra în sfera binefacerilor oferite de Imperiu, fapt reflectat în prezenţa masivă a importurilor de natură diversă: amfore cu vin şi ulei, ceramică de lux, vase din sticlă, monede, podoabe, accesorii vestimentare şi de toaletă etc.
Cercetările arheologice au pus în evidenţă existenţa unor necropole cu morminte extrem de bogate, aşezări cu locuinţe de mari dimensiuni, unele dintre acestea jucând rolul de ateliere, remarcându-se cele destinate prelucrării cornului de cerb, meşteşug care a asigurat prosperitatea acestor comunităţi. Necropolele descoperite au oferit cele mai spectaculoase elemente de cultură materială şi spirituală, un rol important fiind jucat de podoabe şi accesorii vestimentare, care ajută la reconstituirea obiceiurilor de port din antichitatea târzie.
Complexul arheologic de la Leţcani (judeţul Iaşi), investigat parţial, constituie un punct de referinţă în studierea acestei culturi, datorită amplasării (pe un promontoriu ce domină terasa inferioară a râului Bahlui) şi a dimensiunii acestuia (1300 mp2).
Cercetările arheologice au permis surprinderea diverselor manifestări de rit şi ritual funerar, precum şi o serie de aspecte legate de structura etnică a comunităţii, dominată de elemente goto-sarmatice. Din cadrul acestui complex funerar, se remarcă un mormânt de înhumaţie (nr. 23), aparţinând unei femei cu vârsta de 25-30 de ani, cu un inventar extrem de variat: o amforetă din pastă fină, trei castroane, o cană, două vase-borcan, două catarame din fier, o plăcuţă de bronz, două fibule din acelaşi material, un tub de os cu ace pentru cusut, trei mărgele, un pieptene de os, precum şi un pahar de sticlă în interiorul căruia se afla un ou de găină.
O piesă unicat provenind din necropola de la Leţcani este fusaiola cu inscripţie runică:
Idons (oder Adons) uft he(r) Rango
în traducere: A lui Ido (Ado) ţesătură se află aici Rango
Conform interpretărilor propuse de specialişti, Ido (Ado) este un nume propriu, iar Rango reprezintă prescurtarea numelui propriu feminin Rangahilda, specific onomasticii vest-gotice.
În imagine: piese provenind din necropola de la Lețcani (județul Iași). De la stânga la dreapta: pieptene de os (mormântul nr. 24); pahar din sticlă, ou de găină și fusaiolă (mormântul nr. 23); pieptene de os (mormântul nr. 48).