Palatul Culturii: Deschis Miercuri – Duminică 10-17 | Închis Luni, Marți, Sărbători legale | Închis acum

A A A
Deficiențe de auz
Deficiențe de comunicare
Deficiențe de mobilitate

AUTOMATE MUZICALE. Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”: Orchestrionul Hupfeld Phonoliszt – Violina Model B

Muzeul Științei și Tehnicii "Ștefan Procopiu", Palatul Culturii

Acest model al Orchestrionului Phonoliszt-Violina, fabricat de firma Ludwig Hupfeld, unicat în România, a fost unul dintre cele mai bine vândute, spectaculoase și apreciate automate muzicale existente pe piaţă în primele decenii ale secolului al XX-lea. Deosebit de complex și remarcabil realizat, orchestrionul Phonoliszt-Violina era destul de scump, fiind disponibil unei clientele exclusiviste. Automatul, electropneumatic, conține un pian și trei viori montate vertical și acționate de un arcuş circular țesut din fire de păr de cal. Un sistem pneumatic foarte sensibil acționează mici burdufuri din cauciuc care comandă degetele mecanice ce presează câte o coardă a fiecărei viori pentru obținerea notelor dorite (în funcţie de programul de pe ruloul de hârtie perforată). Pianul putea funcționa singur sau împreună cu cele trei viori. Sistemul pneumatic este controlat de un motor electric de curent continuu.

Nr. inv.: 3985
Autor: Ludwig Hupfeld A.G., Leipzig, Germania
Datare: 1910-1918
Intrare în colecție: 1974
Loc de păstrare: Expoziția temporară Instrumente de Muzică Mecanică în colecțiile Muzeului Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”

DESPRE. Orchestrioane cu bandă perforată

Prima pianolă a fost construită de americanul Edwin S. Votey în anul 1895 și comercializată  de firma Aeolian Company. Pianolele au avut un mare succes fiind introduse pe piață în anul 1897 ( în S.U.A.), respectiv în anul 1899, în Europa. Versiunea germană a pianolei a fost „Phonola” fabricată şi vândută în mii de exemplare de către firma „Ludwig Hupfeld A.G”. Alt tip de automat din această categorie este pianina – pianola folosită pentru interpretarea directă şi automată.

DESPRE COLECȚIE. Automate muzicale din patrimoniul Muzeului Științei și Tehnicii “Ștefan Procopiu”

În anul 1958 este semnalată intrarea în colecție a primului automat muzical: un polyphon (Germania, sf.sec.XIX), care va fi înregistrat în registrul de inventar al Muzeului Politehnic (cunoscut sub această titulatură în perioada 1955 – 1994) cu numărul 404. Ulterior în 1962, apar spre achiziționare diverse și reprezentative tipuri de aparate muzicale și automate,  precum: patefonul Pathé (Franța, 1920), provenit de la Simionescu V.Constantin din Constanța, cutia muzicală Voix Céleste (Elveția, cca.1880), cumpărată de la Popovici Corneliu din Iași și fonograful Graphophone (S.U.A, 1886-1897), achiziție de la Agarici Iustin din Galați. În anul 1966, Muzeul politehnic va deveni posesorul unei colecții care  va permite deschiderea unei expoziții temporare în două camere. În urma succesului de care s-a bucurat, expoziția temporară va fi extinsă în șase camere fiind inaugurată,  la 16 noiembrie 1972, ca expoziție permanentă cu titulatura „Înregistrarea și redarea sunetului”.

De-a lungul timpului alături de automate muzicale, colecția se îmbogăţeşte prin achiziţia unui număr apreciabil de suporturi de înregistrare a sunetului (cilindri cu pini, discuri perforate din carton sau din metal, cartele perforate, benzi perforate, cilindri pentru fonograf, discuri din ebonită şi vinil).

În prezent, Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” conservă în patrimoniul său o unică şi valoroasă colecţie de automate muzicale (cutii şi ceasuri muzicale, simfonioane şi polifoane, orgi mecanice și organete, piane mecanice și pianole, orchestrioane, patefoane şi gramofoane),  achiziționate din diferite orașe ale României, precum: Iași, Galați, București, Timișoara, Cluj, Sibiu, Alba Iulia, Huși, care se fac remarcate prin caracterul lor de mărturii importante pentru istoria înregistrării şi redării sunetului. Utilizate cu precădere în prima jumătate a secolului al XX-lea şi admirate pentru mecanismul muzical ingenios construit şi design, automatele muzicale concentrează viziunea perioadei de început a erei industriale asupra conceptului de entertainment. Multitudinea de modele şi suporturi de înregistrare (cilindru cu pini, discuri de carton sau metalice perforate, benzi perforate, discuri de ebonită și vinil) îşi (re)găsesc un binemeritat loc al expunerii tematice în singurul muzeu de acest tip din România.

© 2022 Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași. Toate drepturile rezervate.