Palatul Culturii: Deschis Miercuri – Duminică 10-17 | Închis Luni, Marți, Sărbători legale | Închis acum
Lipsa de precipitaţii din vara anului 2015, care a dus la scăderea debitului de apă curgătoare, a permis recuperarea, de către Poliţia de Frontieră Iaşi, a unei amfore întregi din albia râului Prut. Punctul unde s-a făcut descoperirea se află pe raza localităţii Zaboloteni (comuna Trifeşti, județul Iași).
Amfora, foarte bine conservată, are următoarele dimensiuni: înălţimea=52,5 cm; diametrul maxim=20 cm; diametrul gurii=8,5 cm; adâncimea=50 cm.
Specialista în ceramologie, Dominique Kassab Tezgör, în clasificarea pe care a realizat-o pentru amforele de la Sinope, încadrează tipul respectiv în varianta „D Snp II”. Aşadar, forma aceasta de amforă era produsă în atelierele de la Demirci, centru aflat la 13 km sud de Sinope (oraș situat în nordul Turciei, pe coasta Mării Negre). De obicei, în centrul lor de producere aceste amfore se datează cu monede de la Iustinianus I (527-565 p. Chr.) şi Iustinus al II-lea şi Sophia (565-578 p. Chr.).
Exemplare de acest tip sunt binecunoscute atât pe coasta nord-pontică (Chersonesus), cât și în zona vest-pontică, în special Georgia (Gudava, Petra-Tsikhisdziri şi Gonio-Apsaros). În Dobrogea romană, respectivul tip amforic este ilustrat prin descoperirea unui fragment de gât la Ibida (Slava Rusă, jud. Tulcea).
La nord de Dunăre, cercetările arheologice nu au relevat existenţa respectivului tip de amforă, fapt ce face ca piesa noastră să fie extrem de importantă pentru studierea realităţilor politice şi economice din aşa-zisul „mileniu întunecat”.
Amforele găsite la depărtare de centrele lor de producţie indică prezenţa unui comerţ la mare distanţă. Mărfurile erau transportate de-a lungul râurilor interne, în amonte, cu ajutorul ambarcaţiunilor trase de-a lungul apei, prin practicarea halajului, de unde, mai apoi, erau distribuite pe calea uscatului.
Cu siguranţă, în acest punct sau în apropierea sa era un centru tradiţional de desfacere a diferitelor produse. Prezenţa unei elite locale – care dispunea şi de resursele financiare atât de necesare în achiziţionarea unor astfel de bunuri, neexcluzând şi practicarea unui comerţ prin troc –, făcea posibilă existenţa unei cereri pentru mărfurile de lux aduse de la mare distanţă şi comercializate de anumiţi negustori itineranţi.
Această amforă din perioada romană târzie constituie o dovadă pentru existența fenomenului de „trade and continuity” în zona Dunării Inferioare, însă aspectul cel mai important ţine de faptul că vasul apare în mediul barbar, la o distanţă considerabilă de limes şi într-o perioadă marcată deseori de instabilitate. Nesiguranța era generată de numeroasele tulburări produse în zona Moldovei şi Munteniei de astăzi, ca urmare a invaziilor neamurilor migratoare, urmate de replicile romanilor sau ale aliaţilor acestora.
Bibliografie:
Ioan Iaţcu, Tamilia-Elena Marin, New Discoveries on the Middle Pruth River: A Rare Type of Sinopean Amphora, în Cercetări Istorice (serie nouă), XXXVI, Iaşi, 2017, p. 95-104.
În imagini: 1. amfora înainte și după curățare; 2. albia râului, cu locul de descoperire; 3. harta cu distribuția acestui tip de amforă.
