Palatul, care astăzi adăpostește Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza", a fost construit în primul deceniu al secolului al XIX-lea, de vistiernicul Săndulache Sturdza, care a comandat arhitectului vienez Johan Freiwald ridicarea unei luxoase reședințe pe locul vechii case boierești a strămoșilor săi. Stilul inițial a fost cel neoclasic, păstrat de capela reședinței, stil care se impusese cu predilecție în arhitectura civilă din Moldova acelor timpuri. În anul 1847, logofătul Costache Sturdza „preface casa de la Ruginoasa după arhitectura stilului gotic”, angajând pentru aceasta pe arhitectul Johan Brandel. Lucrările au fost finalizate în 1855. Cladirea, care păstrează și astăzi caracteristicile stilului neogotic, inspirat de romantismul german, este de formă pătrată, cu un etaj, fiecare din cele patru fațade având aceleași elemente: peroane largi, balcoane sprijinite pe lespezi de piatră. Asemănarea frapantă cu Palatul de la Miclăușeni, județul Iași, nu este întâmplătoare, acesta fiind construit de o altă ramură a familiei Sturdza.
Tot Sturdzeștii au fost cei care au construit biserica din apropierea castelului și zidul de incintă cu bastioane în stil gotic. Potrivit cu moda apuseană, a fost adus la Ruginoasa un grădinar neamț, Mehler, care s-a ocupat de amenajarea unui frumos parc cu alei largi și vegețație exotică. În aprilie 1857 palatul, abandonat și amenințat de ruină, precum și moșia Ruginoasei, cu 8.000 ha, au fost ipotecate de Alexandru Sturdza la Banca Națională a Moldovei, pentru suma de 60.000 de galbeni. Ratele nu au putut fi achitate la timp, astfel că proprietatea a fost scoasă la licitație și cumparată, în anul 1862, de către Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Zilele de Paști ale anului 1864 au fost petrecute de familia domnitoare, înconjurată de prieteni, la Ruginoasa.
Distrus în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Palatul si-a recăpătat strălucirea arhitecturală și farmecul specific, după anul 1978, când a fost restaurat.
În anul 1982, aici s-a deschis Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza", conform mijloacelor specifice perioadei.
În spatele Palatului, într-un loc mai retras, vistiernicul Sandu Sturdza a zidit, la 1811, în stil neoclasic, biserica ce servea de capelă a curții, având la intrare coloane cu capiteluri ionice. În interior, nu se mai păstrează din pictura originală decât cei patru evangheliști, zugrăviți pe pandantivii de la baza turlei. În pronaos, pe partea dreaptă, se află cripta familiei Sturdza. Deasupra ei se găsește, astăzi, o raclă din lemn în care sunt osemintele celor doi copii ai familiei Cuza, Dimitrie (care s-a sinucis chiar la Ruginoasa) și Alexandru (mort în Spania, în timpul călătoriei de nuntă).
După cum se știe, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a murit în exil, la Heidelberg, în Germania, pe când locuia la hotel Europa (1873). Potrivit unor mărturii, ultima sa dorință a fost aceea de a fi înmormântat la Ruginoasa, acolo unde își regăsise, pentru scurtă vreme, liniște sufletească, alături de doamna Elena. Trupul neînsuflețit al domnitorului a fost adus și înmormântat la Ruginoasa, lângă biserică. În 1907, cu ocazia ultimei sale vizite la Ruginoasa, doamna Elena a mutat osemintele într-o criptă special amenajată, în biserică. Piatra de mormânt originală, din marmură albă, de Carrara, a fost depusa și ea în capelă. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Ruginoasa a avut neșansa de a se afla chiar pe linia frontului, fiind expusă la mari distrugeri. Pentru a evita o profanare a mormântului lui Cuza Voda, osemintele sale au fost evacuate la Curtea de Argeș. După război, deoarece Biserica de la Ruginoasa a fost grav avariată, osemintele domnitorului au fost depuse la Biserica Mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, unde se află și astăzi.
Amenajare și remodelare functională 2012 - 2013
În noua amenajare, Palatul de la Ruginoasa vine să reîntregească rețeaua muzeală din România, cu unul dintre cele mai atractive obiective.
Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza”, închis pentru public la finele anului 2008, pentru lucrări de consolidare finalizate în 2010, se află astăzi la finalul unei noi etape de redefinire tematică. Aceasta etapă s-a impus firesc având în vedere faptul că muzeele - clădiri de patrimoniu nu trebuie să rămână pentru generațiile viitoare doar depozitarele unor colecții de obiecte, ci trebuie să demonstreze că dețin puternice argumente cu care un popor își apără originea, individualitatea, tradițiile și valorile transmise de la înaintași. Importanța acestei clădiri - monument istoric, este indiscutabilă în economia zonei sub aspectul promovării turistice, a dezvoltării durabile, a integrării și asimilării valorilor europene.
Urmând un amplu și minuțios proces de redefinire tematică a expoziției permanente și reamenajare a spațiului expozițional, Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa revine în circuitul muzeal național, mai viu ca niciodată.
Reamenajarea spațiului expozițional a avut la bază o serie de documente originale, printre care amintim: «Commande de son Altesse, la Princesse Alexandre Couza, Pour etre expediee à sa Residence de Roujinossa pres Tzutzora sur le Pruth, par Galatz» document aflat la Biblioteca Academiei și care este format din 12 file mari, cuprinzând descrierea amănunțită a fiecărei piese din mobilierul comandat, însoțită de schițe pe calc și de eșantioane din stofă pentru draperiile unora dintre încăperi, și un manuscris în limba franceză din colecția Muzeului Unirii din Iași, intitulat «Inventaire de tous les meubles et autres objets se trouvant dans le palais Ruodzinoassa». Documentul, însumând 36 de file, a aparținut Elenei Cuza, din dorința căreia s-a și scris, și a fost datat în perioada imediat următoare anului 1864, când palatul era deja mobilat și efectiv locuit de familia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Plecând de la aceste documente certe, care prezintă elementele de mobilier și stofe din interioarele Palatului, și făcând analogii cu exemple similare din perioadă, pentru partea lipsită de documentare, fiind vorba în special de tratarea pereților și a tavanelor, amenajarea actuală își propune să reconstituie cât mai fidel reședința domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
În baza documentelor originale enumerate mai sus și a schitelor, din conținutul acestora au fost reconstituite numeroase obiecte de mobilier: galerii din lemn sculptat (din esențe de nuc sau stejar, în funcție de destinația inițială), biblioteca în stil gotic din lemn sculptat, cuier din lemn, lambriu și ancadramente din lemn sculptat pentru holul de intrare, console cu oglindă în stil Ludovic, cufăr de călătorie, scaune pentru salonul de recepție. Toate aceste obiecte reconstituite au fost plasate în încăperile muzeului, conform acelorași indicații – din documentele originale ale vremii. Pereții și tavanele au fost decorate cu elemente de stucatură și pictură realizată manual cu elemente specifice perioadei. Totodată, s-au restaurat și retapițat, conform indicațiilor din documentele originale, un număr mare de obiecte de patrimoniu prezente în vechea expozitie.
Circuitul muzeal începe după străbaterea holului scării, cu magazinul destinat vânzării biletelor, publicațiilor muzeale și a unor suveniruri personalizate, replici după cele originale din patrimoniul muzeului care, dincolo de scopul comercial, vor promova imaginea muzeului în spațiul cultural local și național. Ambiental, magazinul a fost amenajat cu piese de mobilier realizate după modele din documente originale. Un element care plasează muzeul în mileniul III îl constituie info-touch-ul disponibil în acest spatiu. El își propune să faciliteze accesul publicului la informații cu caracter general, referitoare la Palatul de la Ruginoasa și la familia Cuza.
Spre deosebire de cel anterior, noul parcurs expozițional respecta cu strictețe indicațiile din documentele vremii în ceea ce privește denumirea, dispunerea, mobilarea și cromatica încăperilor, concentrând partea documentară răspândită inițial în toate sălile de la parter, într-o singură sală denumită „Istoricul familiei și al palatului”, asigurând o continuare expozițională firească a sălii gift shop. Informațiile sunt prezentate interactiv, cu mijloace specifice, plasme multi-touch, proiecții video, vitrine cu fotografii și obiecte, prezentând date care nu au putut fi incluse în noua abordare tematică, dar care pot constitui o importantă bază documentară necesară aprecierii corecte a multor aspecte privind istoricul resedinței și al familiei Cuza. Aceste informații, multe dintre ele inedite, sunt furnizate în limbile română și engleză.
Din acest punct al muzeului, vizitatorul este invitat să parcurgă rând pe rând spații cu destinații diferite, dispuse și amenajate conform indicațiilor documentelor vremii, salonul și camera de oaspeți, cămara-bufet și sufrageria.
Cu scopul declarat de a forma o audiență constantă, aducând la muzeu acea categorie de public iubitoare de evenimente cultural-recreative, de tipul concertelor, audițiilor muzicale, serilor de muzică și poezie, a fost amenajat la parter un salon de recepție. Spațiul păstrează caracteristici ambientale specifice, rafinamentul și bunul gust fiind puse în evidență prin pictura manuală realizată pe tavan, galeriile patinate din lemn sculptat și mobilarea cu scaune model gotic (replici după original), o masă de prezidiu, oglinzi și console.
La etaj, parcursul expozițional continuă cu biblioteca, unde au fost reconstituite corpul de bibliotecă de dimensiuni mari, un cuier și galeriile din lemn sculptat, toate realizate conform schițelor din comanda Alteței Sale, la Paris. Ca un element de maximă noutate, în bibliotecă, vizitatorul va fi întâmpinat de proiecția holografică a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care rostește discursuri reprezentative, ținute de-a lungul domniei sale, cu scopul declarat de a facilita o mai bună percepție asupra rolului său deosebit de important în dezvoltarea conștiinței naționale, făurirea statului național, obținerea, recunoasterea și respectarea independenței.
Spațiile ce urmează, biroul, camera de toaletă a domnitorului și dormitorul Alteței Sale sunt, de asemenea, decorate cu mobilier din perioadă sau reconstituiri conform schițelor originale, tapet și brâuri pictate manual. Marele Salon, mobilat cu piese originale în stil Ludovic al XV-lea, reconditionate și retapițate, a fost înnobilat prin completarea garniturilor originale cu două console cu oglindă în același stil, tratarea pereților cu tapet conform perioadei și realizarea de ancadramente de travertin la uși și ferestre. După parcurgerea marelui salon în stil Ludovic, vizitatorul este invitat să parcurgă salonul doamnei Elena Cuza, dormitorul Doamnei si camera copiilor Alexandru si Dimitrie, toate acestea decorate și ambientate cu elemente de mobilier, draperii, tapet și brâuri pictate manual, conform indicațiilor din documentele originale.
Parcursul expozițional se încheie cu camera servitorilor, mobilată și ambientată la rândul ei, conform indicațiilor din inventarul Elenei Cuza, datat după 1864.
Toate încăperile muzeului au galerii din lemn sculptat și draperii realizate conform schițelor din documentul original. Pereții au fost decorați cu casete de stucatură, ritmate, în funcție de registrul general propus, cu cornișe interioare și o cromatică adecvată perioadei. Motivele decorative folosite au fost cele specifice: frunza de acant, buchetele și ghirlandele de flori. Una dintre regulile de aur aplicate a fost respectarea relației dintre tapiterie – tapet – lambrochenuri – elemente de stucatură si, cel mai important, piesele de mobilier.
Din dorința de a transforma spațiul muzeal într-un spațiu accesibil tuturor categoriilor de public s-au introdus noi funcțiuni și elemente interactive - info-touch, plasme multi-touch, proiecții video, aceste noi funcțiuni își propun să suplimenteze informația vizuala. In acord cu noile cerinte, modalitatea de prezentare a informatiilor din fiecare incapere s-a concretizat in diagrame de sala.
Urmând circuitul expozițional, vizitatorul va intra în contact cu o serie de elemente noi, precum proiecția holografică a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care îl înfățișează pe acesta în mărime naturală, rostind câteva din celebrele sale discursuri. De asemenea, pentru prima dată, vizitatorul va putea admira, în curtea Palatului de la Ruginoasa, două piese de excepție - trăsura (replica după original) și sania (piesa originală restaurată) ce au aparținut Domnitorului, expuse într-o modalitate modernă, interactivă.
Palatul de la Ruginoasa trebuie să devină, în conștiința generației noastre și a celor viitoare, un autentic loc de memorie a lui Alexandru Ioan Cuza, fondatorul statului român modern. Aici, la Ruginoasa, cu prilejul înhumării Domnitorului (1873), Mihail Kogălniceanu afirma: „câtă vreme va avea țara aceasta istorie, cea mai frumoasă pagină va fi aceea a lui Alexandru Ioan I”.
Citește mai mult
Mai puțin
