Complexul Muzeal Național Moldova Iași
Complexul Muzeal Național Moldova Iași
 

Armindenul sau Ziua pelinului (1 mai)

 

Social Media

30 aprilie 2020

Palatul Culturii Iasi

Armindenul sau Ziua pelinului (1 mai)
La români, numele popular al lunii mai este Florar sau Frunzar. Livrescul mai ar proveni din latinescul magis sau de la misterioasa zeiță romană Maia, cea care patrona creșterea și anotimpul primăverii. Oricum, romanii considerau că aceasta este luna în care raiul coboară pe pământ. Românii de pe vremuri, aşteptau ziua de 1 mai cu mare bucurie, conotaţia muncitorească apărând de aproximativ un secol. Pe lângă denumirile cele mai cunoscute de Arminden sau Armindeni (cu o mulțime de variante locale: Armandin, Armendei, Armendel, Armenden ș.a.), sărbătoarea se mai numea şi Ziua pelinului, Ziua beţivilor, Băui, Maiu sau Păui. Denumirea „arminden” provine din cuvântul slav ierminden, care nu însemna altceva decât „Ziua Sfântului Irimia”…


Imagine: Detalii de pe o scoarță de la Bosia, Iași, din prima jumătate a sec XIX, colecția Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași.



Ernest Bernea considera că la sărbătorile de primăvară „majoritatea manifestărilor sunt legate de fecundație și rod. Fie om, animal sau plantă, toate trec printr-o renaștere asemănătoare aceleia a ritmului cosmic”. Iată câteva detalii concrete privitoare la Armindeni, ultima mare sărbătoare a primăverii, etnologul Ion H. Ciubotaru precizând că ritualurile specifice „indică supraviețuirea unor elemente de totemism arboricol și de dendrolatrie”.
Stâlpul de armindeni sau copacul de mai. În ajun se aducea din pădure o prăjină înaltă sau chiar un copac căreia i se lăsau câteva crenguţe în vârf; uneori, tot în vârf, i se punea o cruce sau o roată făcută din spice de grâu sau cununi de flori. Prăjina sau copacul sunt alese din anumite esenţe, socotite sfinte, în special fag și mesteacăn, însă putea fi și frasin, stejar, brad sau jugastru. Puse în anumite locuri, în mijlocul satului, al stânei, între hotare sau în mijlocul ogrăzii ori în faţa casei, prăjinile sau copacii erau lăsaţi „până sî părăsăşti ie sângurî” sau se puneau pe foc după seceriș, când se cocea pâine din grâul nou.
Tot în seara ajunului se aninau la uşile şi ferestrele caselor şi grajdurilor, precum şi la porţile ogrăzilor, pelin și/sau ramuri verzi din copacii deja amintiţi. Atât prăjina, copacul, cât şi ramurile verzi, se numeau armindeni, maial sau maiagă, fiind considerate substitute ale unei străvechi divinităţi a vegetaţiei. Scopul acestei divinităţi era protejarea gospodăriei, a aşezării şi a ogoarelor de duhurile rele, extrem de active acum şi sub forma cumpenelor.
Potrivit etnologilor, copacul de mai sau armindenul semnifică „fertilitatea terestră și, prin extindere, fertilitatea cosmică”, având și rosturi apotropaice. Are o largă răspândire, fiind regăsit în mai toate țările Europei. Ion Taloș sugera că „arborele semnifică viață și e pus pe aceeași treaptă cu omul”; în acest sens, amintește de acele legende în care, la începutul lumii, copacii veneau singuri pe la casele oamenilor.
Prin unele zone, înainte de a se ieși la iarbă verde, se mai și lucra. Astfel se explică Ziua plugarilor și anumite însămânţări care se fac acum. Prin Şendreşti – Bacău se știa până nu demult că „unu mai îi ziua plugarului”. În această zi, oamenii își puneau pelin la brâu şi în pălărie, dar și la gâtul boilor, jug și plug, după care începeau aratul; uneori, boii erau afumați cu tămâie. Adesea se făcea o anumită milostenie instituită prin forța tradiției; se spune că „la Armindin, era obiceiul să se are pentru cini n-avea plug sau n-avea animale di tracţiune”, adică pentru cei sărmani și singuri, care „n-aveau puteri sî-şi ari: bătrâni, bolnavi, nevoiaşi ori văduve”.
De obicei, „Armindenul este ziua sămânţatului în grădină”. Prin Pojorâta – Suceava așa se explică faptul că „de Armindin, lumea începe lucru în grădină, sî margă bini pisti varî”. Acum îi bine să se semene fasole, castraveţi (numiți în Moldova pepeni), bostani, harbuji, varză, dar și flori, uneori chiar și cânepă. Tot acum „îi zâua pomilor, îi bini sî răsădeşti măcar un pom” în grădină şi-n cimitire. La Băbuşa – Vaslui se zicea, ușor ironic, că „dacă n-ai sămănat păpuşoiul pânî la Armindei, poţi puni melesteul pi foc, nu mai ai nevoie de el, că nu se mai face mălai!”
De abia după ce aceste treburi erau gata se putea merge la marea petrecere... Țăranii din Hălceni – Iaşi știau până acum câteva decenii că la 1 mai „toţi oamenii ies la câmp, în crâng, în păduri, undi sî veselesc cu vin-pelin şî cu muzâci. Încing hora, beu, mânâncî”. Prin unele locuri exista chiar temerea că „dacî nu sărbătoreşti Armindenul, ai sî ai un nacaz”… Dacă se întâmpla să plouă, oricum se făcea petrecerea, acasă la gospodari sau la cârciumă… Interesant e că pe alocuri, Armindenul avea legătură cu obiceiul Mărțișorului: „Luau di la gât mărţişorul pus de întăi mart şî cu banul cela de argint sî cumpăra vin negru pregătit cu pelin verde”; „Atunci se bea mărţişorul, adicî sî faci un chef cu vin roşu împelinat”; „Se dezleagă mărţişorul de la gât ori di la mânî şî sî pitreci la pădure”.
Care erau ingredientele tradiționale ale zilei de 1 mai? Patru, cel mult cinci: iarbă verde din codri sau de pe imașuri, vinul (roșu sau negru) pelin, anumite bucate, bucuria și veselia, că doar nu era înmormântare… Câteva cuvinte despre fiecare.
Fascinația exercitată de culoarea verde de primăvară e evidentă în relatările de altădată; era obligatoriu ca scena acestor întâlniri-petreceri să fie iarba verde, fie aceasta prin poienile pădurilor sau la marginile lor, fie pe pajiştile înverzite din preajma satelor, fie în vii, acolo unde se aflau adesea și crame. Verdele este asociat cu viața, primăvara, tinerețea, speranța, bucuria, chiar cu nemurirea și produce asupra psihicului uman o acțiune de calmare și liniștire. B. P. Hasdeu remarca că multe cântece românești încep cu „Frunză verde” și sugera că ar fi o trăsătură etnică specifică legată de sentimentul înfrățirii cu natura.
Ieşirea oamenilor la iarbă verde pentru a bea vin roşu sau negru (niciodată alb!) cu pelin verde era echivalată cu „prinderea la sânge”. Se bea vin roşu pentru a deveni roşu la faţă ca vinul şi sănătos tot anul, considerându-se că în ziua de 1 mai se înnoieşte sângele. Credem că această practică își are originea într-o credință ancestrală, potrivit căreia „o dată cu reînnoirea sevei în arbori se schimbă și sângele tuturor viețuitoarelor”.
Vinul, de regulă roșu sau negru, pelin sau pelinaş se bea din oale de lut. De ce țineau oare strămoșii la această beție de 1 mai? O primă explicație, ușor amuzantă: „Se zice că în această zi pelinul este mai dulce”… Răspunsurile practicanților din trecut erau diverse. Cele mai multe vizau primenirea, împrospătarea, schimbarea sau înnoirea sângelui, după care urmau altele privitoare la înnoirea maiului, adică a ficatului; o altă serie semnificativă de răspunsuri aveau legătură cu sănătatea participanților: „Sî n-aibî junghiuri toatî vara”; „Ca sî nu ti prindă frigurile”; „Ca să nu te doară şalele şi să ai putere la treabă”; „Vor fi peste an roșii în obraji”; „Ca sî ai spor la lucru toată vara”; „Ca sî fie iuţi la treabă”; „Ca să fie sănătoşi, harnici şi sănătoşi şi să poată munci bine pisti an”; „Ca sî prindim puteri”; „Omu sî hii tari” ș.a. Oricum, etnologii au asociat întotdeauna vinul, în special cel roșu, cu sângele; vinul este considerat o băutură de origine celestă, simbol al veseliei, dragostei, dar și al adevărului (In vino veritas nu?), fiind legat de cunoașterea absolută.
Pelinul era folosit acum în toate variantele sale: mic, roșu, negru, pelinița ș.a. Nu era pus doar în vin, ci și la streașina casei sau la stâlpii porților; femeile, mai ales, îl așezau la brâu, sub bârneţe, în partea dreaptă, ori în sân, dar şi sub pernă și în așternut, ziceau ele pentru a nu le necăji Rusaliile, ca să fie sănătoase şi agere toată vara sau spre a fi ferite de vrăji. Cert este că atunci când au dispărut bârnețele, pelinul a continuat să fie pus la buzunare sau la fustă…
Ivan Evseev socoate că românii pun pelin în vin după exemplul grecilor antici, care îl foloseau ca adaos la prepararea acestei licori, atribuindu-i proprietăți întăritoare, vindecătoare sau apotropaice. Oamenii de știință au descoperit că uleiul eteric, azulena, absintina și substanțele tanante pe care le conține pelinul justifică din plin utilizarea sa în cadrul acestor sărbători.
Bucatele nu erau prea multe, dar cu siguranță erau apetisante: pâine, friptură de miel, caş dulce sau proaspăt şi ceapă nouă sau verde. Legătura cu sărbătoarea pascală e evidentă, dar sesizăm și alta, la fel de puternică, cu energiile noului anotimp, simbolizat prin caș și ceapă.
Ieşirea la iarbă verde era acompaniată adesea şi de lăutari, bucuria și veselia trebuind să fie nota generală a zilei de 1 mai: „Armindeiul esti o pitreceri la câmp cu bucate, vin pelinat şi jocuri pe iarbă verde”, „Oamenii şuguiesc cu fimeili, îşi ureazî noroc la câmp, iar sara joacă”, „Sî duc la păduri cu muzâcî şî pitrec pânî sara”, „Petrec acolo, pe iarbă verde”, „Sî făceu hori, sârbe, jocuri, cu muzicanţi, petrec alături de prieteni buni şi de lăutari”… Desigur, făcând așa acum, își doreau ca această stare de spirit să se prelungească și peste vară. Uneori, aceste petreceri câmpenești erau sistate dacă 1 mai cădea într-o zi de sec sau în Postul Mare.
Trăită sub semnul fertilizator al Armindenului, sărbătoarea de pe 1 mai era una a bucuriei, amintind de începutul Anului Nou de primăvară, când natura „exploda”, iar oamenii erau contaminaţi de această răbufnire violentă a vegetaţiei. Să dea Domnul să plouă-n fiecare lună mai spre a avea mereu mălai!



Share

 

Vezi și

  • 09 septembrie 2016

    „RetroTehnica”

    Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”

    O expoziție despre evoluția diverselor domenii ale tehnicii: orologerie, fotografie și cinematografie, electricitate, telegrafie, telefonie, radio și calculatoare

  • 23 iulie 2020

    Proiectul EnCaMo - “Enhancement of Căpriana Monastery for the Promotion of the Unique Ecclesiastic Heritage by Cross-border Cooperation and Digitization”

    Palatul Culturii Iasi

    Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, România și Mănăstirea Căpriana, Republica Moldova derulează, începând cu data de 05.03.2020, Proiectul “Enhancement of Căpriana…

  • 18 aprilie 2020 - 16 aprilie 2022

    ONLINE Catalogul Bienalei Internaţionale de Gravură Contemporană, ediţia a III-a, N-E, IAŞI, 2019

    Muzeul de Artă

    Muzeul de Artă din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iaşi, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei din…

  • 13 aprilie 2020

    VALORI DE PATRIMONIU. Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”: MAȘINA DE SCRIS „MIGNON 3”

    Palatul Culturii Iasi

    Suita prezentărilor pieselor de patrimoniu în mediul online, în contextul pandemiei generate de Covid-19, continuă, muzeele din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova”…

  • 02 iunie 2020 - 31 decembrie 2020

    Alte cinci muzee din cadrul CMNM Iași vor fi redeschise pentru public

    După o primă etapă, în care publicul a revenit în muzeele din Palatul Culturii și la Muzeul Unirii din Iași, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași anunță redeschiderea…

  • 26 martie 2020

    VALORI DE PATRIMONIU. Muzeul de Artă: „Regimul vechi” - Theodor Aman

    Muzeul de Artă

    Din dorința de a oferi vizitatorilor noștri virtuali posibilitatea de a se bucura de valorile patrimoniului muzeal în această perioadă, în care activitățile cu publicul sunt…

  • 12 septembrie 2017

    Expozițiile deschise la Palatul Culturii sunt temporare

    Palatul Culturii Iasi

    Toate expozițiile organizate în cele patru muzee din Palatul Culturii sunt temporare.

  • 27 aprilie 2016

    „Cotidianul ţărănesc. Inventivitate şi pragmatism”

    Muzeul Etnografic al Moldovei

    ​Muzeul Etnografic al Moldovei deține o colecție importantă de instalații, între care sunt şi vedete, precum cea mai mare oloiniță din România.

  • 25 mai 2020 - 30 august 2020

    „Suvenir din Paris”, o nouă micro-expoziție din seria „Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei”

    Muzeul de Istorie a Moldovei

    Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași continuă seria micro-expozițiilor „Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei”, aducând în atenția vizitatorilor,…

  • 30 august 2016

    „Socializare și divertisment la 1900”

    Muzeul de Istorie a Moldovei

    Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi vă invită să vizitați, începând de marți, 30 august 2016, o nouă expoziție, la Palatul…

  • 30 octombrie 2019 - 30 decembrie 2020

    Expoziția „Grindare, păretare, scoarţe. Poveşti ţesute”, la Muzeul Etnografic al Moldovei

    Muzeul Etnografic al Moldovei

    Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi organizează sâmbătă, 2 noiembrie 2019, începând cu ora 13.00, vernisajul expoziţiei…

  • 27 aprilie 2016

    Instrumente de muzică mecanică în colecţiile Muzeului Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu"

    Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”

    Instrumente de Muzică Mecanică în colecţiile Muzeului Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu” este expoziţia temporară propusă publicului de acest muzeu, la redeschiderea…

  • 22 mai 2020 - 31 decembrie 2020

    Palatul și ieșenii - o veche poveste de dragoste, în albume de familie

    Palatul Culturii Iasi

    Palatul Culturii, cu aerul său romantic, și-a făcut apariția în peisajul Iașului în 1914, mult înainte de inaugurarea sa oficială. Clădirea, cu puternica sa personalitate…

  • 06 iulie 2020 - 19 decembrie 2020

    Atelierele D.I.C.E. continuă cu o nouă temă: „Palatul Culturii din Iași - istorie și arhitectură”

    Palatul Culturii Iasi

    Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, prin Secția Relații publice, marketing, logistică, proiecte, programe și cu sprijinul activ al muzeelor din structura sa, derulează,…

  • 27 aprilie 2016

    „Maeştrii picturii româneşti în patrimoniul Muzeului de Artă Iaşi”

    Muzeul de Artă

    Expoziţie organizată în cadrul Proiectului Sistem inovativ de mediere artistică interactivă destinat valorificării patrimoniului de artă al muzeelor din România (SIMAP)

  • 03 aprilie 2020

    VALORI DE PATRIMONIU. Muzeul de Istorie a Moldovei: Necropola de tip Sântana de Mureş-Cerneahov de la Leţcani

    Muzeul de Istorie a Moldovei

    Din dorința de a oferi vizitatorilor noștri virtuali posibilitatea de a se bucura de valorile patrimoniului muzeal în această perioadă, în care activitățile cu publicul sunt…

  • 27 martie 2020 - 27 martie 2022

    VALORI DE PATRIMONIU. Muzeul Etnografic al Moldovei: Scoarță din a doua jumătate a secolului XIX, de la Știubieni - Botoșani

    Muzeul Etnografic al Moldovei

    Din dorința de a oferi vizitatorilor noștri virtuali posibilitatea de a se bucura de valorile patrimoniului muzeal în această perioadă, în care activitățile cu publicul sunt…

  • 27 aprilie 2016

    „Sărbătoarea. Artă și spiritualitate”

    Muzeul Etnografic al Moldovei

    E​xpoziția „Sărbătoarea. artă şi spiritualitate” surprinde satul în momentele cu încărcătură specială pentru locuitorii săi, când aceștia experimentează dimensiunea…

  • 11 ianuarie 2018 - 21 decembrie 2020

    DICE: Distractiv – Interactiv – Creativ – Educativ. Ateliere de educație muzeală

    Palatul Culturii Iasi

    Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași anunță organizarea unor serii de ateliere de educație muzeală, sub genericul DICE: Distractiv – Interactiv – Creativ – Educativ,…

  • 16 aprilie 2020

    VALORI DE PATRIMONIU. Muzeul de Istorie a Moldovei: Reconstituirea unei locuințe cucuteniene în cadrul expoziției Cucuteni: o incursiune în universul unei mari civilizații preistorice

    Palatul Culturii Iasi

    Continuăm incursiunea noastră ce are ca scop prezentarea unor obiecte aflate în colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei și vă adresăm invitația ca, odată cu redeschiderea…

  • 12 aprilie 2020

    VALORI DE PATRIMONIU. O piesă iconică din Colecția Cucuteni a Muzeului de Istorie a Moldovei

    Muzeul de Istorie a Moldovei

    Din dorința de a oferi vizitatorilor noștri virtuali posibilitatea de a se bucura de valorile patrimoniului muzeal în această perioadă, în care activitățile cu publicul sunt…

  • 29 noiembrie 2019 - 31 decembrie 2021

    Lansarea Proiectului de Parteneriat Strategic Erasmus Plus “CSR and Ethics in Training Centers for benefit of all”

    Formethic, cu sediul în Toulouse, Franța, în parteneriat cu nouă instituții din opt țări europene, implementează Proiectul de Parteneriat Strategic “CSR and Ethics in Training…

  • 27 februarie 2020

    Conferință de presă la Palatul Culturii: Lansarea proiectului „Underground Iași - Istorii redescoperite”

    Palatul Culturii Iasi

    Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași anunță organizarea, în data de 28 februarie 2020, cu începere de la ora 11.00, în Sala „Ștefan Procopiu” de la Palatul Culturii,…

  • 16 mai 2019

    Expertul restaurator Ion Cristea și conf. dr. ing. Florin Pantilimonescu, medaliați la „Invent - Invest” 2019

    Diploma de excelență cu medalie de aur a Târgului Internațional de Invenții și Idei Practice „Invent - Invest” 2019 a fost decernată unei echipe de inventatori ieșeni:…

  • 13 iulie 2020 - 30 august 2020

    Expoziția „Citadela naivilor. Vara”, la Muzeul Etnografic al Moldovei

    Muzeul Etnografic al Moldovei

    Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași organizează, în perioada 14 iulie – 30 august 2020, expoziția temporară „Citadela…

  • 03 aprilie 2020

    VALORI DE PATRIMONIU. Muzeul Etnografic al Moldovei: TEASC DE ULEI (sfârșitul secolului al XIX-lea), Ruginoasa, Iași

    Palatul Culturii Iasi

    Din dorința de a oferi vizitatorilor noștri virtuali posibilitatea de a se bucura de valorile patrimoniului muzeal în această perioadă, în care activitățile cu publicul sunt…

  • 27 martie 2020

    VALORI DE PATRIMONIU. Muzeul de Istorie a Moldovei - Suvenir din Paris: faianță decorativă de Sarreguemines

    Muzeul de Istorie a Moldovei

    Din dorința de a oferi vizitatorilor noștri virtuali posibilitatea de a se bucura de valorile patrimoniului muzeal în această perioadă, în care activitățile cu publicul sunt…

  • 27 martie 2020

    VALORI DE PATRIMONIU. Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”: Ordinul „Legiunea de Onoare”, la Muzeul „Poni-Cernătescu” Iași

    Muzeul „Poni - Cernatescu”

    Din dorința de a oferi vizitatorilor noștri virtuali posibilitatea de a se bucura de valorile patrimoniului muzeal în această perioadă, în care activitățile cu publicul sunt…

  • 05 martie 2020

    A XII-a ediție a FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL AL MUZICII MECANICE. Proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național – Ministerul Culturii

    Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”

    Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Cultură Iași, Centrul…

  • 23 iunie 2020 - 30 august 2020

    Expoziția „Zbucium și serenitate”, o călătorie în universul creației graficianului Ludwig Dombrowsky

    Palatul Culturii Iasi

    UPDATE La cererea publicului, expoziția retrospectivă „Zbucium și serenitate”, ce comemorează existența artistică a graficianului ieșean Ludwig Dombrowsky (1920-2007), va…

  • 06 aprilie 2020

    VALORI DE PATRIMONIU. Muzeul de Artă: Giovanni Schiavoni (1804 - 1848), „Femeie pe terasă”

    Muzeul de Artă

    Din dorința de a oferi vizitatorilor noștri virtuali posibilitatea de a se bucura de valorile patrimoniului muzeal în această perioadă, în care activitățile cu publicul sunt…

  • 27 aprilie 2016

    „Curtea Domnească din Iaşi: o istorie redescoperită”

    Muzeul de Istorie a Moldovei

    Muzeul de Istorie a Moldovei deschide expoziția temporară „Curtea Domnească din Iași: o istorie redescoperită”, organizată în spațiile care pun în valoare ruinele Curții…

  • 03 aprilie 2020

    VALORI DE PATRIMONIU. Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”: Cutie muzicală tip orchestră

    Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”

    Din dorința de a oferi vizitatorilor noștri virtuali posibilitatea de a se bucura de valorile patrimoniului muzeal în această perioadă, în care activitățile cu publicul sunt…

  • 27 aprilie 2016

    „Maeştrii artei interbelice româneşti în colecţiile Muzeului de Artă Iaşi”

    Muzeul de Artă

    Pictura interbelică poate fi considerată perioada de aur a artei româneşti. Exprimându-se în forme ale curentelor artistice europene contemporane, precum post-impresionismul…

  • 21 iunie 2019

    Palatul Culturii din Iași, prezentat pe platforma Google Arts & Culture

    Palatul Culturii Iasi

    Palatul Culturii din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, Muzeul Naţional Cotroceni, Muzeul Naţional Peleş şi Asociaţia „Semne cusute” pot fi descoperite…

  • 01 octombrie 2019 - 30 septembrie 2020

    Nou proiect Erasmus Plus derulat de echipa de la Palatul Culturii din Iași

    În perioada octombrie 2019 – septembrie 2020, Complexul Muzeal Național „Moldova” derulează proiectul de mobilități Erasmus Plus intitulat „Educația Incluzivă în Contexte…